Comunionismul-teoria economica si societatea

Am în curs de editare două lucrări privind temele fundamentale ale societăţii de mâine, postcapitaliste:

1. Teoria economică a comunionismului, unde voi prezenta “motorul” noului sistem social-economic, numit INTERES, cel care va inlocui motorul capitalismului, numit CAPITAL. O prezentare preliminară o găsiţi pe blogul Manifest-Va fi revoluţie în capitolele:
   Cap 9.Comunionismul, Globalizarea şi Umanismul
   Cap 12. Comunionismul şi problemele globale

sau în prezentările video şi pps Manifest Va fi revoluţie!

2. Comunionismul şi societatea, unde voi prezenta marile schimbări structurale ale societăţii, schimbări determinate de revoluţia mondială şi de adoptarea valorilor Casei comune, Pieţei comune şi Legislaţiei comune! O prezentare preliminară o găsiţi pe blogul Manifest-Va fi revoluţie in capitolele:
   Cap 10.Principiile comunionismului
   Cap 11. Stăpânul mondial

fragmente din cele două lucrări vor fi publicate pe Blogul comunionismului!

Apusul capitalismului

fundamente

Comunionismul (din cartea „MANIFEST – Va fi revoluţie!„)

a.Comunionismul

Joc de cuvinte (play on words)
Comuniune (Communio) – comunitate, legătură	Uniune – legătură, interes comun	Comunitate – grup social cu interese comune, identificat

Din Limba Latină:
communio, -ire, -ivi, -itum vb. a fortifica, a întări, a asigura;
communio, -onis s.f.  comunicare, comunitate, legătură; asemănare

COMUNIONISMUL (communionism) –   este un concept care periodic apare în conştiinţa societăţii, sub diverse forme. Iniţial ca UNIONISM, fenomenul a apărut şi s-a dezvoltat pe diverse interese, comerciale, religioase, naţionale, politice.

Atributul dominant al creării uniunilor a fost interesul comun al părţilor. . Uniunile se manifestă şi la nivel de bresle şi sindicate şi au rolul de protecţie şi promovare a interesului comun. Uniunile politice s-au realizat iniţial pentru apărarea în faţa unui duşman comun şi apoi pentru dezvoltarea comună. Unele uniuni au fost impuse (Uniunea Sovietică), altele au fost liber consimţite (Statele Unite, România).

Gestionarea în comun a problemelor societăţii prezintă câteva avantaje categorice, forţa economică crescută, investiţională, militară, canalizarea cercetării, rezolvarea problemelor sociale. Pornind de la interesul comun al individului, neamurilor şi ţărilor, evoluţia firească a societăţii este spre înlăturarea barierelor statale, libera circulaţie, libertatea şanselor, comunicare, protecţie comună. Asta înseamnă realizarea unei legături trainice intre comunităţi din neamuri şi ţări diferite.

Comunionismul se fundamentează pe interesul general al omenirii, casă, piaţă şi legislaţie comune pentru toţi participanţii.

Acest interes poate fi stabilit de oameni, naţiuni,ţări sau poate fi impus.

Traversăm o perioadă în care se trece de la capitalism la un nou sistem social – economic. Mondializarea se vede peste tot. Interesul general începe să domine lumea. Informaţia e liberă, lumea se grăbeşte. Interesul local se transformă întrunul acaparator de piaţă mondială, în timp foarte scurt şi, în cele mai multe cazuri, fără să ţină cont de interesul general al societăţii şi de specificul local. Altfel spus, nu este un caştig să mâncăm toţi cei de pe Pământ, hamburgeri de un anumit tip, zilnic sau programat. Este însă un caştig să aibe toţi ce pune pe masă, să aibe toţi oamenii acces la servicii sociale (educaţie, sănătate, cultură) iar acestea să fie compatibile pe tot globul. Asta înseamnă ARMONIE.

ARMONÍE , armonii, s.f. Potrivire desăvârşită a elementelor unui întreg. ♦ Bună înţelegere în relaţiile dintre două persoane, două colectivităţi etc. ♦ Îmbinare melodioasă a mai multor sunete (în muzică sau în poezie); spec. (Muz.) concordanţă fonică între sunete. … Din fr. harmonie, lat.harmonia.

Comunionismul, realizat ca uniune liber consimţită de ţări şi neamuri, trebuie construit pe valorile umanismului (încrederea în valoarea omului, în dezvoltarea, manifestările, libertatea şi creaţia lui). Valorile umanismului sunt fundamentale şi nu putem vorbi de un neoumanism. Libertatea de credinţă este una din libertăţile fundamentale ale omului. Orice credinţă se fundamentează pe binele primit de om şi pe principii de existenţă decente. Indiferent de tipul religiei, atitudinea dezvoltată faţă de semeni este de sprijin, de comuniune. Suportul moral născut din religie, din credinţă, susţine spiritual şi individul şi comunitatea în acelaşi timp. Atâta timp cât se respectă liberul consimţământ!

Comunionismul nu este ecumenism şi nici communitarianism, nu este un concept născut pe principii religioase şi nici o filosofie nouă. Societatea ar fi evoluat normal spre comunionism, în etape de teritorialitate, la început asocieri zonale, apoi continentale iar în final etapa globală. Aceasta ar fi fost evoluţia firească a societăţii.

Mersul normal al societăţii este spre casă unică, piaţă unică, legislaţie comună şi un Administrator Mondial, un Guvern Mondial. Categoric comunionismul este altceva decât comunismul şi presupune spaţiu şi drepturi comune garantate, libertate individuală, egalitate de şanse, exprimarea culturală, menţinerea identităţii.

comunionism – noua societate

Globalizarea a fost ultima invenţie a capitalismului şi cea care a provocat dispariţia lui. Noua societate va fi comunionismul, un sistem bazat pe casă, piaţă şi legislaţie comune.
Globaliştii vor un comunionism decizional, în care puterea să le aparţină.
Varianta normală este comunionismul umanist, bazat pe valorile umanismului, drepturile omului, protecţia şi armonia membrilor.
De noi depinde ce societate construim, liberă (umanist) sau sclavagista (globalist)!
WNTTUW4UBVSJ